Conferinţa Parteneriatul – cheia succesului

Reflectând asupra rezultatelor și realizărilor, care se pot vedea abia peste cincisprezece ani de activitate în câmpul informaţional și de drept al Republicii Moldova, colaboratorii și fondatorii Centrului de Informaţii „GENDERDOC-M” au chibzuit mai mult timp asupra întrebării în ce constă secretul succesului lor. Cineva a observat foarte bine că toate meritele aparţin nu doar organizaţiei neguvernamentale pomenite mai sus, dar și celor care au ajutat și continuă să contribuie și astăzi în ceea ce privește lupta pentru egalitate. Din acest motiv, conferinţa consacrată jubileului „GENDERDOC-M” au hotărât s-o organizeze sub genericul „Parteneriatul – cheia succesului” și i-au invitat la ea pe toţi cu care s-a lucrat în acești cincisprezece ani.

Chiar la începutul conferinţei internaţionale președintele, fondatorul și, de facto, creatorul organizaţiei „GENDERDOC-M” Alexei Marcicov a remarcat faptul că mereu atât el, cât și întreaga lui echipă au lucrat în mod deschis și legal, ei în tot acest timp s-au străduit să stabilească relaţii de colaborare cu funcţionarii statului, cu liderii politici, cu organele de păstrare a ordinii publice și, desigur, și cu structurile internaţionale. Și o astfel de abordare de a stabili relaţii de parteneriat și colaborare a ajutat să fie evitate mai multe probleme de care actualmente se ciocnesc persoanele din comunitatea LGBT în alte ţări din spaţiul post-sovietic, și-a exprimat convingerea apărătorul drepturilor omului.

„GENDERDOC-M” – de la un grup de iniţiativă până la un centru regional de resurse

Despre modul cum echipa de activiști a crescut până la o organizaţie cunoscută și respectată în ţările CSI și ale Europei, cum un grup de iniţiativă puţin numeros a crescut într-un puternic ONG pentru apărarea drepturilor omului și un centru de resurse pentru întreg spaţiul post-sovietic, a povestit oaspeţilor directorul executiv al Centrului de Informaţii „GENDERDOC-M” Anastasia Danilova.

Dânsa a amintit că centrul la începutul dezvoltării sale nu era altceva decât un grup de susţinere format din 18 gay – 18 persoane care gândeau la fel și care s-au adunat într-o uniune neformală „Raduga” (Curcubeul) pentru susţinere reciprocă. La gândul c-ar putea să se unească împreună i-a îndemnat pământeanul nostru Victor Oboin, care predă la Universitatea de stat din Moscova și care a creat acolo o bibliotecă neformală „Genderdoc”. Când grupul de iniţiativă și-a arătat dorinţa nu numai să se adune, dar să și mai facă ceva pentru alţi gay și lesbiene (deși în acel moment aceste grupuri nu erau în legătură, s-a decis să se creeze un centru de asemenea cu denumirea de „Genderdoc”, dar cu adăugarea literei „M”, ceea ce sugera Moldova și prima literă din numele președintelui organizaţiei.

Practic din primele zile de activitate a apărut o publicaţie unică în felul său cu privire la persoanele LGBT, revista „Zerkalo”, având ca redactor-șef pe Alexei Marcicov, care stă în fruntea ei și până astăzi. Revista s-a editat pe banii proprii și difuzată ea a fost gratis, fiindcă o nimeni nu voia să difuzeze o publicaţie neînregistrată, cu atât mai mult abordând o tematică atât de „oribilă” pentru Moldova postsovietică.

Însă activiștii nu s-au dat bătuţi. Era clar că e timpul ca organizaţia să fie înregistrată juridic, însă nimeni nu voia să se ocupe de asta. Alexei Marcicov cu greu a reușit să-i convingă pe câţiva oameni, inclusiv și din numărul rudelor sale, să devină fondatori ai ei. Și iată că în luna mai a anului 1998 în Republica Moldova a și apărut Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M”.

Activând deja la nivel oficial, organizaţia putea atrage sponsori și putea lucra în baza unor proiecte concrete. Cu prima idee a venit veteranul deja a ONG-ului – Natalia Esmanciuc, coordonatorul de astăzi al programului „Sănătatea și bunăstarea socială a LGBT”. Cu susţinerea financiară a Fondului Soros în Moldova și susţinerea tehnică a Comitetului Helsinki în Republica Moldova în perioada noiembrie 1999 – martie 2000 Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M” a organizat două conferinţe consacrate aspectelor social și psihologic ale homosexualităţii, și, de asemenea, drepturilor cetăţenilor (în special, cu privire la viaţa privată) în conformitate cu standardele internaţionale. În afară de asta, a fost publicat al treilea număr al revistei, deja înregistrate oficial, „Zerkalo”.

Graţie acestor două conferinţe conducerea de atunci a centrului de informaţii a făcut cunoștinţă cu persoane, care, mai târziu, au ajutat-o să stabilească contacte cu partenerii europeni. În special, e vorba de invitaţia de a participa la prima conferinţă ILGA-Europe (București-2000), obţinută de către Florin Buhuceanu, directorul asociaţiei „ACCEPT” de la București, care a participat la întâlnirile în cauză, pentru Alexei Marcicov și Maxim Anmeghichean, directorul executiv de atunci al „GENDERDOC-M”

Cu acest eveniment semnificativ a și început cunoștinţa și colaborarea centrului moldovenesc din domeniul apărării drepturilor omului cu alte organizaţii-LGBT din Europa de vest și de est. De asemenea, în anul 2000 apărătorii drepturilor omului au participat la pride-ul de la Stockholm, după care au hotărât să-și organizeze propria sărbătoare. Primul festival „Curcubeul peste Nistru” a avut loc la Chișinău în anul 2001 și de atunci se desfășoară în mod sistematic, adică în fiecare an.

Următoarele proiecte care au stârnit popularitate în rândul gay-lor au fost finanţate de către Ambasada Canadei în Republica Moldova și România, Ambasada Regatului Olandei la Kiev, Fondul „Soros” din Moldova, „COC” din Olanda, Guvernul SUA. Datorită banilor primiţi în granturi s-a reușit finanţarea unui proiect informaţional, organizarea acordării suporului psihologic pentru beneficiarii centrului, organizaţia pentru întâia oară a inaugurat propriul său oficiu.

Vizita și observaţiile critice a Denis Van Der Ver de la „COC-Olanda” au impus conducerea centrului să facă schimbări de structură și să se reînregistreze din  instituţie obștească într-o organizaţie obștească neguvernamentală. Acest fapt a fost în folosul organizaţiei, fiindcă donatorii, în special Ambasada Regatului Olandei la Kiev în colaborare cu COC, practic, imediat, au căzut de acord să finanţeze un proiect de trei ani în vederea consolidării comunităţii și întăririi potenţialului său intern.

Din anul 2002 în reţeaua de internet a apărut o pagină oficială a organizaţiei – gay.md, care la momentul actual funcţionează cu denumirea „lgbt.md”. Iar în anul 2003 „GENDERDOC-M” și-a marcat primul său mic jubileu – cinci ani de activitate. Către acel timp în cadrul centrului se dezvoltau câteva programe – informaţional, juridic, programul asistenţei psihologice și sociale și, de asemenea, programul ce se ocupa de protecţia sănătăţii.

În anul 2005 la centru au început a apare și lesbienele. În perioada numită de către Anastasia Danilova drept o nouă etapă de activism lesbianic, a apărut un jurnal specializat „Tema” și propria sa pagină de internet. Pentru dezvoltarea potenţialului intern al lesbienelor și femeilor bisexuale s-au organizat în mod sistematic activităţi purtând un caracter informativ și cluburi de discuţie.

O următoare etapă a dezvoltării Centrului de Informaţii „GENDERDOC-M” a constituit-o proiectul „PRECIS”, care a ajutat organizaţiei nu numai să-și facă o mulţime de parteneri și prieteni, dar și i-a oferit o posibilitate excelentă de a-și împărtăși experienţa, să atingă un nou nivel – nivelul unui centru de resure regional pentru organizaţiile LGBT nou-înfiinţate, care și-au început activitatea în spaţiul post-sovietic. După finisarea respectivului proiect care a durat cinci ani, în 2011 apărătorii drepturilor omului din Moldova au organizat și o conferinţă finală a acestui proiect, la care au adunat peste 100 de delegaţi din șapte ţări ale fostei URSS și, de asemenea, câteva zeci de reprezentanţi ai fondurilor și organizaţiilor internaţionale.

Experienţa obţinută, bagajul de cunoștinţe și partenerii de încredere au oferit colaboratorilor „GENDERDOC-M” o înţelegere și conștientizare a propriilor puteri și importanţă. Începând cu anul 2010, pe lângă continuarea de oferire de consultaţii în statut de centru de resurse regional, organizaţia a început să lucreze asupra importantelor (din punct de vedere strategic) litigări strategice. De facto, e vorba de următoarea etapă de devenire a ONG-ului, fiindcă apărătorii drepturilor omului au trecut la restabilirea în drepturi a unor persoane concrete și a grupului LGBT în ansamblu. Timp de doi ani de lucru în baza litigărilor strategice, în colaborare cu biroul de avocaţi „Străisteanu Doina Ioana”, Republica Moldova a ieșit pe locul al treilea în Europa după numărul litigărilor strategice la nivel naţional în problemele legate de orientarea sexuală și identitatea gender. Pentru o astfel de activitate fructuoasă în decembrie 2012 organizaţia a fost apreciată înalt cu una din premiile acordate de ONU în domeniul drepturilor omului. În afară de acest fapt, în 2012 Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M” a primit de la Ministerul justiţiei al Republicii Moldova un certificat cu privire la utilitatea publică. Asta înseamnă că organizaţia a fost apreciată chiar la nivel guvernamental, și aici au conștientizat necesitatea și utilitatea ei.

Încheindu-și raportul, Anastasia Danilova a subliniat a câta oară că centrul de informaţii datorează toate aceste rezultate strălucite colaborării cu partenerii, donatorii și membrii comunităţii LGBT. „Și noi suntem gata să mergem mai departe, având o susţinere atât de puternică”, a asigurat directorul executiv al organizaţiei.

„GENDERDOC-M” – un bun exemplu

Federaţia din Suedia pentru apărarea drepturilor lesbienelor, gay-lor, bisexualilor și transsexualilor (RSFL) și reprezentantul ei Stig-Ake Petersson au devenit din vremuri mai vechi parteneri și prieteni ai centrului moldovenesc pentru apărarea drepturilor omului. În discuţii mai particulare, cei de la „GENDERDOC-M” îl numesc chiar „nașul” festivalului „Curcubeul peste Nistru”, fiindcă de la prima ediţie a pride-ului de la Chișinău n-a existat nici un an când această persoană și organizaţia pe care o reprezintă să nu contribuie la desfășurarea sărbătorii.

Stig-Ake Petersson însuși spune că pentru dreptul de a încheia parteneriate, a se cununa și a înfia copii, apărătorii drepturilor omului din Suedia au fost nevoiţi să lucreze foarte mult. Tot atât, dacă nu mai mult, urmează să facă și colegii lor din Moldova. Și ei deja au rezultate foarte însemnate dacă ar fi să comparăm cu ceea ce exista 15 ani în urmă. Asta se referă și la atitudinea autorităţilor și la colaborarea cu poliţiștii, și stabilirea de contacte cu specialiști de diverse profiluri. Cu siguranţă, încă nu-s toate lucrurile ideale și există o mulţime de probleme, care urmează a fi rezolvate, însă, aruncând o privire în urmă, se poate spune că a fost o cale foarte eficientă de dezvoltare.

Potrivit opiniei lui Stig-Ake Petersson, cel mai important moment pozitiv demn de a fi urmat al Centrului de Informaţii „GENDERDOC-M” și al colaboratorilor săi constă în faptul că ei au învăţat a înţelege pentru cine lucrează și care sunt necesităţile concrete al acelor segmente de persoane. Pride-ul e ceea de ce au nevoie gay-ii și lesbienele din Republica Moldova și nu contează atât de mult dacă programul lui reușește mai mult sau mai puţin, e mai interesant sau mai puţin interesant. De acest festival au nevoie persoanele LGBT, el îi ajută să se conștientizeze și să se accepte pe sine însuși, el a devenit un eveniment anual de o foarte mare importanţă, iar asta înseamnă că toate eforturile depuse și toţi banii cheltuiţi au fost investiţii de un important folos.

Încă o prioritate a organizaţiei moldovenești din domeniul apărării drepturilor omului, potrivit opiniei apărătorului suedez al drepturilor omului, e capacitatea de a învăţa și, după cum zice și proverbul, a întrece pe propriii săi învăţători. „GENDERDOC-M” nu s-a folosit, pur și simplu, de cunoștinţele și experienţa internaţională acumulată, n-a copiat într-un mod banal tot ce a aflat, ci a adaptat specificului naţional activitatea sa în domeniu, ţinând cont de particularităţile beneficiarilor săi.

Cu siguranţă, în cei 13 ani de colaborare, Stig Ake Petersson a adunat o mulţime de impresii pozitive și frumoase, pe care el cu mare plăcere și le-a împărtășit la conferinţă. Concomitent însă dânsul e gata să întâlnească următoarele evenimente nu mai puţin pozitive, fiindcă e pe deplin convins că centrul moldovenesc din domeniul apărării drepturilor omului are clare perspective de a se dezvolta în continuare, are o mulţime de probleme încă de rezolvat, care îi vor ajuta să se dezvolte în plan profesional.

În ceea ce privește nemijlocit colaborarea „GENDERDOC-M” și „RSFL”, putem spune că organizaţia din Suedia are pregătite proiecte cu privire la ONG-urile din ţările Europei de Est care se ocupă de protecţia drepturilor și intereselor persoanelor LGBT, dar deocamdată aceste proiecte nu sunt definitivate pe hârtie. În legătură cu acest fapt Stig Ake Petersson a asigurat că organizaţia reprezentată de dânsul nu intenţionează să înceteze colaborarea cu colegii săi din Republica Moldova, ci, mai degrabă, își exprimă speranţa că ulterioara colaborare va fi și mai strânsă, și mai rezultativă.

„COC-Olanda” și „GENDERDOC-M” – o colaborare fructuoasă

„COC-Olanda”- e o organizaţie care a fost alături centrului moldovenesc de informaţii practic de la începutul căii sale. Din păcate, nici unul dintre reprezentanţii acestui ONG european n-a putut fi prezent la conferinţă, în schimb n-a lipsit prezentarea cu privire la colaborarea celor două structuri din domeniul apărării drepturilor omului, care a fost dată citirii tuturor celor prezenţi.

În raportul în cauză se subliniază că „GENDERDOC-M” e nevoit să activeze într-o atmosferă în care societatea și autorităţile încearcă să interzică așa-numita „propagandă-gay”, adică, de facto, să pună veto pe toate măsurile și întreaga activitate a apărătorilor din domeniul drepturilor omului care se ocupă de protecţia drepturilor și intereselor persoanelor LGBT.

Deciziile judecătorești adoptate recent vorbesc despre o atmosferă de negare publică, de stigmatizare și marginalizare care persistă în Republica Moldova în ceea ce privește libertatea exprimării. Și doar hotărârea de anul trecut a Curţii europene pentru drepturile omului a influenţat ca situaţia din anul curent să fie un pic altfel.

Trebuie menţionat faptul că nici dosarul în cauză și nici alte acţiuni cu caracter de protecţie a drepturilor omului ar fi putut rămâne fără nici un rezultat, dacă apărătorii drepturilor omului din Moldova n-ar fi avut și n-ar avea acea înţelepciune și acel curaj necesar, căci atunci când lucrezi cu un grup marginal, într-un mod automat tu însuţi ești supus marginalizării. Cu toate astea, cu 15 ani în urmă în ţara noastră s-au găsit persoane curajoase, datorită cărora astăzi se atestează deja anumite succese și progrese în domeniul apărării drepturilor omului. Și la momentul actual, aceste persoane au demonstrat că cercul vicios poate fi rupt, prin a menţine niște relaţii de prietenie și parteneriat nu numai cu colegii și părtașii, dar și cu politicienii, cu poliţiștii, cu medicii, cu psihologii, cu jurnaliștii și alţi specialiști.

La „COC-Olanda” consideră că „GENDERDOC-M” a schimbat realitatea. Iar organizaţia lor, începând cu anul 2000, mereu a ajutat echipa profesionistă, cu mari ambiţii și cu o mare dorinţă de a munci, a organizaţiei noastre tinere.

Potenţialul apărătorilor drepturilor omului din Moldova s-a deschis într-un mod maximal  în timpul implementării proiectului PRECIS (în perioada anilor 2006-2010), orientat spre organizarea de activităţi în vederea profilaxiei HIV/SIDA și a infecţiunilor cu transmitere pe cale sexuală pentru clinicile LGBT-friendly și pentru întreaga comunitate nu numai din Republica Moldova, ci și din Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Kârgâzstan și Kazahstan. Și, deși proiectul a fost, în special, unul de domeniul medical, organizaţiile partenere au reușit să mai realizeze un șir de obiective: să sporească potenţialul organizaţiilor LGBT în unele state din spaţiul post-sovietic; să lărgească drepturile și posibilităţile comunităţilor LGBT; să organizeze o monitorizare  a comportamentului sexual; să se ocupe de procesul de promovare a unor politici LGBT-incluzive în ceea ce privește profilaxia HIV/SIDA și a altor ITS, dar și de apărarea drepturilor omului în contextul respectiv.

Conducerea „COC-Olanda” conștientizează cât de important a fost acest proiect pentru toate ţările din acest spaţiu. Fiecare organizaţie care a colaborat la realizarea proiectului PRECIS a elaborat propriul său plan strategic cu acţiuni concrete, a fost pus începutul unei colaborări internaţionale cu privire la un larg cerc de probleme, inclusiv și în ceea ce privește organizarea de pride-uri, și încă partenerii naţionali au început activitatea de pregătire a legilor împotriva discriminării. Rezultatul acestor acţiuni a devenit faptul că în și în Moldova, și în Ucraina, și în Georgia, și în Armenia, și în Azerbaijan, și în Kârgâzstan, și în Kazahstan comunitatea LGBT a devenit cu mult mai vizibilă și în aceste state existenţa acestei comunităţi nu mai poate fi negată. Cu atât mai mult că partenerii naţionali au putut să intre și să devină ca și părţi integrante ale organizaţiilor internaţionale din domeniul apărării drepturilor omului, în ansamblu, și a drepturilor LGBT în particular.

În raportul dat citirii la conferinţa în cauză se subliniază faptul că toate aceste rezultate ar fi putut să nu fie, iar proiectul însuși ar fi putut fi nu chiar atât de reușit, dacă nu ar fi fost implicarea în el a centrului „GENDERDOC-M” care a obţinut statutul de centru de resurse regional. Și astăzi, necătând la faptul că proiectul PRECIS s-a încheiat, „GENDERDOC-M” continuă a lucra eficient și rezultativ. Dar cu niște parteneri de încredere, curajoși și înţelepţi precum e centrul moldovenesc, orice probleme, mai devreme sau mai târziu, vor fi rezolvate, consideră cei de la „COC-Olanda”.
 „ILGA-Europe” și „GENDERDOC-M” – împreună pentru obţinerea egalităţii pentru comunitatea LGBT

Încă un partener european mai de demult al centrului pentru apărarea drepturilor LGBT din Republica Moldova e organizaţia „ILGA-Europe”, cu care primul proiect comun a fost iniţiat încă în anul 2002. Membru al board-ului Secţiei europene a Asociaţiei internaţionale a gay-lor, lesbienelor, bisexualilor și transsexualilor Sania Iuras a relatat despre rezultatele acestei colaborări.

Potrivit afirmaţiilor sale, „ILGA-Europe” la momentul actual lucrează cu 408 ONG-uri în 45 din cele 48 de ţări europene. Și conducerea, și colaboratorii acestei organizaţii înţeleg cât de importantă este ea pentru fiecare partener al său, din acest motiv se străduiește să-i ajute cât pot pentru a obţine egalitatea și protecţia drepturilor lezate ale LGBTI. Cu atât mai mult că organizaţia are ieșiri directe la structurile Uniunii Europene, Consiliul Europei, OSCE și, de asemenea, la ONU, în cadrul căreia organizaţia dispune de statut de consultant pe lângă consiliul economico-social (ECOSOC).

În ceea ce privește colaborarea cu „GENDERDOC-M”, apărătorii drepturilor omului de la „ILGA-Europe” și cei din Republica Moldova sunt de mai mult timp în relaţie de prietenie și e vorba nu numai de un parteneriat verificat în diferite dificultăţi, dar și de participarea activă a centrului moldovenesc în activitatea acestei asociaţii în calitate de membru al ei. Împreună ei au avut de trecut prin multe momente, în schimb, rezultatele acestui parcur sunt unele pe potrivă, a remarcat Sania Iuras.

Astfel, în cadrul primului proiect, apărătorii drepturilor omului din Moldova au învăţat la „ILGA-Europe” să facă advocaţie și să documenteze cazurile de violenţă și de discriminare a persoanelor LGBT, au mai deprins cum să colecteze date cu privirela discriminarea de tip social și promovarea de legi de standard european, chemate să instaureze egalitatea. Această activitate a ajutat, în rezultat, să fie apărate cu succes drepturile persoanelor LGBT la nivel naţional și chiar european, a mai sporit și vizibilitatea comunităţii și a permis lărgirea domeniilor de servicii pentru respectiva comunitate (inclusiv și asistenţa juridică gratuită).

Încă un proiect elocvent în acest sens – PRECIS, în care „GENDERDOC-M”, alături de „ILGA-Europe” și „COC-Olanda” a fost un centru de resurse la nivel regional. În această perioadă, centrul moldovenesc pentru apărarea drepturilor omului și-a perfecţionat practica în ceea ce privește avocaţia și documentarea, a îmbunătăţit calitatea asistenţei juridice, a reușit să „edifice” o comunitate mai bună și, de asemenea,  a demonstrat rezultate înalte în activitatea sa la nivel naţional și internaţional. Iar „ILGA-Europe”, între timp, a susţinut centrul în ce privește activitatea organizaţională, în metodele de documentare a cazurilor de discriminare, fapt care ulterior a fost folosit în activitatea de avocaţie.

La momentul actual „GENDERDOC-M” a crescut și a început a gândi în mod strategic, organizaţia dispune deja de primul dosar câștigat la CEDO împotriva autorităţilor moldovene. Toate astea vorbesc despre realizări importante și o muncă excelentă a colegilor noștri moldoveni, a subliniat Sania Iuras.

 „GENDERDOC-M” și „Apărătorii drepturilor civile”(„Civil Rights Defenders”) în 9 ani de colaborare de succes

Organizaţia suedeză „Civil Rights Defenders” lucrează în colaborare cu centrul moldovenesc de informaţii încă din anul 2004. Osa Bergkvist, care a devenit deja a doua oară oaspete de onoare al festivalului de la Chișinău „Curcubeul peste Nistru”, și-a împărtășit impresiile cu privire la aceste relaţii de parteneriat ce durează de aproape zece ani.

Potrivit ei, „Apărătorii drepturilor civice” e o organizaţie internaţională independentă, care activează în domeniul drepturilor omului deja mai bine de treizeci de ani. Activitatea actuală a ONG-ului e orientată, în special, asupra Balcanilor de Vest, asupra Europei de Est, a Asiei Centrale și Sud-Estice, a Africii de Est.

Fondatorii și colaboratorii organizaţiei suedeze conștientizează faptul că respectarea drepturilor omului constituie o obligaţiune directă a autorităţilor, însă pentru ca statul să se dezvolte într-un mod firesc, el mai are nevoie de o societate civilă consolidată și puternică, care ar avea rolul unui controlor independent și a unui contrabalansant pentru guvern. Din acest motiv „Civil Rights Defenders” lucrează asupra sporirii potenţialului și ponderii în sistemul politic al statului al organizaţiilor neguvernamentale, care optează pentru egalitate.

În Republica Moldova organizaţia „Civil rights deffenders” a început a lucra din anul 2004. Primul proiect comun cu „GENDERDOC-M” a avut în vizor sporirea cunoștinţelor și accesului la informaţii cu privire la tematica LGBT, de asemenea, la combaterea prejudecăţilor, ceea ce a urmat să amelioreze situaţia comunităţii LGBT în ţara noastră.

După cum a subliniat Osa Bergkvist, revista „Tema”, care a început a fi editat graţie finanţării „Civil Rights Defenders”, constituie un exemplu strălucit a unei activităţi eficiente a apărătorilor drepturilor omului din Moldova în domeniul consolidării comunităţii. Astfel, încă câţiva ani în urmă, nu era nimeni care să fie de acord cu postarea propriei poze pe coperta acestei publicaţii, dar la momentul actual există deja o mulţime de voluntari. Această situaţie demonstrează cu prisosinţă că lesbienele și femeile bisexuale s-au schimbat odată ce au simţit lărgirea propriilor drepturi și posibilităţi. În afară de asta, faptul mai vorbește și de o scădere observabilă, iar uneori a lipsei sentimentului de frică.

Foarte ușor se poate observa și schimbarea atitudinii mijloacelor mass-media faţă de persoanele LGBT.  Anii de lucru cu jurnaliștii, organizarea de training-uri pentru ei și oferirea de burse au dus la sporirea interesului și atitudinii prietenoase din partea presei. Numărul de materiale cu caracter neutru și pozitiv în ziare și reviste, de asemenea, și la canalele de televiziune a sporit simţitor și chiar uneori prevalează asupra celora cu o coloratură negativă.

În mod special, Osa Bergkvist s-a referit la tradiţia anuală de a organiza festivalul „Curcubeul peste Nistru”. Potrivit opiniei dânsei, organizarea de pride-uri constituie unul din cele mai importante remedii pentru sporirea vizibilităţii drepturilor LGBT. Și faptul că festivalurile cu fiecare an devin tot mai deschise pentru publicul larg, căci în programul lor s-a început a include activităţi cu participarea reprezentanţilor opiniei publice, și asta demonstrează că societatea moldovenească, în ansamblu, devine cu timpul tot mai tolerantă, și-a exprimat convingerea apărătoarea drepturilor omului.

Osa Bergkvist a remarcat, de asemenea, că „Apărătoriii drepturilor civile” pun un mare accent pe combaterea discriminării și reprezintă una din organizaţiile internaţionale care insistă asupra schimbării legislaţiei în corespundere cu normele internaţionale în domeniul drepturilor omului. În Moldova, în anul 2005 a fost fondată Coaliţia nediscriminare, în care a intrat, inclusiv, și Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M”. Anume graţie activităţii respectivei structuri în republica noastră  a apărut, în sfârșit, legea cu privire la asigurarea egalităţii, iar la momentul actual Coaliţia în mod minuţios urmărește cum se îndeplinește actul normativ. Spre regret, peste un an de la adoptarea legii Consiliul pentru asigurarea egalităţii și prevenirea discriminării, crearea căruia e prevăzută de legea în cauză, așa și n-a fost format, însă vrem să sperăm că situaţia într-un timp scurt se va schimba. „Apărătorii drepturilor civice”, la rândul lor,  vor continua să ajute în procesul promovării și susţinerii colegilor lor moldoveni, a asigurat președinta organizaţiei sus-menţionate.

Și, deși autorităţile iarăși nu-și îndeplinesc propriile angajamente directe, despre Republica Moldova, totuși, se poate spune că societatea civilă aici devine din ce în ce mai puternică și activă. Unul dintre exemplele, aduse de către apărătoarea drepturilor omului din Suedia  s-a referit la numărul de adresări prin intermediul liniei fierbinţi a Coaliţiei nediscriminare. Potrivit datelor, în anul 2011 cele mai multe sunete au fost legate de chestiuni de drept de ordin general, iar în 2012 cetăţenii, în cele mai dese cazuri, au telefonat pentru a denunţa atitudini discriminatorii manifestate în adresa lor. O astfel de statistică vorbește despre faptul că persoanele, printre care se numără și reprezentanţii grupurilor LGBT, devin tot mai informate cu privire la propriile drepturi, ele capătă încredere în posibilitatea echităţii, dânsele înţeleg că ar putea primi ajutor și susţinere. Și de astă data e vorba de meritul partial și al acelor apărători ale drepturilor omului care activează în cadrul „GENDERDOC-M”, fiindcă prin intermediul suportului lor juridic și prin victoriile obţinute  în cazul litigărilor strategice intentate ei au oferit beneficiarilor lor o speranţă. Iată și rezultatele cu adevărat fantastice activităţii de 15 ani, a declarant la finele alocuţiunii sale Osa Bergkvist.

Fundţia Soros în Republica Moldova și „GENDERDOC-M”: parteneriat în vedrea accesului la protecţia sănătăţii

Organizaţia neguvernamentală Fondul Soros în Moldova, apărut în ţara noastră în anul 1992 a oferit susţinere centrului moldovenesc pentru apărarea drepturilor minorităţilor sexuale încă din primele zile ale activităţii sale. După cum a remarcat și reprezentantul organizaţiei în cauză Vitalie Slobozean, în perioada celor 15 ani de colaborare au existat atâtea proiecte în comun, încât ar fi foarte complicat să se vorbească despre toate într-o singură prezentare. Din acest motiv el a decis să se referă doar la direcţiile fundamentale  ale activităţii în comun.

De facto, parteneriatul celor două organizaţii neguvernamentale a început încă în anul 1999, când organizaţiile au colaborat împreună în cadrul proiectelor informaţionale în vederea apărării drepturilor omului și, în special, în vederea dezvoltării și popularizării unor astfel de noţiuni și fenomene noi pentru ţara noastră ca toleranţa, diversitatea, combaterea violenţei. Majoritatea programelor de colaborare în comun, desigur, s-au referit la accesul la serviciile de ocrotire a sănătăţii, căci Fondul Soros în Moldova și-a preconizat în propriul statut activitatea în vederea lărgirii și facilitării accesului la sistemul public de ocrotire a sănătăţii pentru cetăţenii marginalizaţi, reducerea consecinţelor negative în urma consumului de droguri și practicării relaţiilor sexuale neprotejate și, de asemenea, prevenirea și combaterea răspândirii HIV/ SIDA și infecţiilor cu transmitere pe cale sexuală în cadrul grupurilor cu risc sporit în acest sens.

Colaborarea în aceste direcţii a continuat până în anul 2004, când de finanţarea unor proiecte în vederea ocrotirii sănătăţii au început a se preocupa Fondul Global și Banca Mondială. În colaborare cu aceste două structuri organizaţionale internaţionale a și început o nouă etapă - cea în baza proiectelor legate de oferirea de servicii și măsurilor de ordin profilactic în rândurile BSB, și, de asemenea, de desfășurarea activităţii de outreach.

Vitalie Slobozean a subliniat că aceste activităţi în comun au contribuit la lărgirea activităţii centrului „GENDERDOC-M” pe aria a trei orașe importante din Moldova, ceea ce-i destul de complicat (Chișinău, Tiraspol și Bălţi) și crearea unei reţele de specialiști frendly pentru comunitatea BSB.

În afară de asta, centrul de informaţii nu numai că a lucrat cu propriii beneficiari, dar a mai și participat în activitatea Centrului naţional pentru prevenirea și combaterea HIV, tuberculozei și malariei, apărând, în special, interesele grupului său ţintă și contribuind la elaborarea diverselor politici de stat în domeniul ocrotirii sănătăţii.

Vitalie Slobozean a exprimat convingerea că, pe lângă ofertele de colaborări din domeniul ocrotirii sănătăţii publice, „GENDERDOC-M” și Fondul Soros în Moldova ar putea identifica și alte proiecte pentru realizare în comun. În perspectivă e vorba de programe de drept, având ca subiect prevenirea și combaterea fenomenului discriminării (unul dintre aceste programe deja funcţionează – egali.md – un proiect pentru tinerii gay și lesbiene în vederea prevenirii și combaterii suicidului) și, de asemenea, s-au mai avut în vedere programe în vederea promovării toleranţei și integrării sociale.
Încrederea ca bază în vederea dezvoltării relaţiilor de parteneriat între organizaţiile „GENDERDOC-M” și „LiGA”

Organizaţia „LiGA” din orașul Nikolaev (Ucraina) și președintele ei Oleg Alehin au făcut cunoștinţă cu administraţia și colaboratorii „GENDERDOC-M” încă în îndepărtatul an 1999. Și toţi acești 14 ani de colaborare a apărătorilor de drept din ambele organizaţii s-au bazat pe încredere reciprocă. După cum a subliniat Oleg Alehin, încrederea  e primul și factorul primordial, care, în principiu,  a permis stabilirea bunelor relaţii cu colegii moldoveni, care urmăreau aceleași scopuri și interese.

Din 2001, când „delegaţia” ucraineană a vizitat primul pride de la Chișinău, organizaţia „LiGA” a atins un nou avânt de dezvoltare. Această vizită a fost importantă nu numai prin faptul că a devenit prima, dar și prin ceea că pentru prima dată apărătorilor drepturilor minorităţilor sexuale din Nikolaev li s-a permis să participe în mod public la activităţile festivalului. Ucrainenii au rămas atunci profund impresionaţi, pentru prima dată au fost lansate anumite idei și raţionamente cu privire la sărbătoarea mândriei într-o ţară post-sovietică. Și principalul moment e că această vizită a generat un imbold în vedrea organizării unui pride similar în propria lor ţară.

Încrederea constă în respectarea anumitor atitudini și relaţii, constă într-o comunicare personală, într-o susţinere reciprocă. Din acest motiv, în 2009, când băieţii de la ONG-ul „LiGA” au hotărât să organizeze propriul pride, primul la număr, anume „GENDERDOC-M” a devenit acea organizaţie care le-a fost alături, care le-a ajutat, necătând la faptul că festivalul respectiv a fost interzis printr-o sentinţă judecătorească. O deplină înţelegere și susţinere – iată care a fost reacţia celor de la „GENDERDOC-M” la ideea organizaţiei „LiGA” de a organiza și un training comun pentru părinţi. Despre încrederea reciprocă să poate vorbi, amintindu-ne și de multe alte acţiuni în comun, a remarcat Oleg Alehin și fiecare nouă activitate în comun, fiecare realizare a unei idei comune au alimentat și întărit și mai mult încrederea între partenerii de la Chișinău și cei de la Nikolaev.

Apărătorul drepturilor minorităţilor sexuale din Ucraina a mai menţionat în context că încheierea proiectului PRECIS doar un pic a mai îndepărtat  fostele organizaţii-partenere, deși unele din aceste organizaţii au căpătat nu numai un potenţial de a se dezvolta de sinestătător, dar a mai ajuta și alte organizaţii similare. Din acest motiv Oleg Alehin și-a exprimat speranţa că în timpul apropiat se vor găsi donatori care vor contribui la organizarea unui nou proiect regional. Principalul moment constă în a ieși mai des cu această idee la organizaţiile europene și internaţionale, iar banii neapărat se vor găsi.

Parteneriatul regional cu „GENDERDOC-M” ca un mecanism de mobilizarea socială și de politică avocaţională

Liderul organizaţiei din Armenia „Noi – pentru egalitatea civică” Karen Badalean și-a început raportul cu faptul că a amintit în ce regiune geografică se află ţara pe care o reprezintă și ce fel de oameni trăiesc în ea. Conform spuselor sale, poporul armean nu e capabil să se înţeleagă și, practic, e imposibil a construi un dialog sau parteneriat cu statul sau cu o altă organizaţie neguvernamentală. În afară de acest fapt, armenii după destrămarea fostei Uniuni Sovietice și obţinerea statutului de stat independent au devenit foarte superstiţioși, iar religia și liderii religioși în stat deţin mai că un rol primordial. Și iată în ce atmosferă au fost nevoiţi să activeze apărătorii drepturilor minorităţilor sexuale, încercând să înceapă a explica ce e toleranţa și pentru ce și cine are nevoie de ea. Cum ar urma să se facă acest lucru, la început nimeni nu știa.

Cu toate astea, începând cu anul 2006, datorită proiectului PRECIS, în Armenia au început a vorbi despre gay, lesbiene și transsexuali, despre toleranţă și necesitatea de a respecta drepturile omului indiferent de orientarea sa sexuală și identitatea sa gender.

După cum a relatat Karen Badalean, nu numai pentru ţara sa, dar și pentru el însuși, anul 2006 a devenit unul crucial. Dânsul avea de gând să-și susţină teza de doctor și să devină deja colaborator superior în cadrul unuia din institutele știinţifice locale, însă, în locul ordinului de numire în noua funcţie, a primit un document care-i permitea să se elibereze din funcţie din proprie iniţiativă. De facto, el a schimbat activitatea știinţifică pe cea de apărare a drepturilor minorităţilor sexuale.

Proiectul pentru ţările post-sovietice PRECIS mult timp s-a discutat în cercul activiștilor din Armenia și după discuţii aprinse ei au ajuns la concluzia că respectivul proiect poate deveni o șansă pentru Armenia. Și când proiectul s-a lansat, toţi erau foarte fericiţi că el urma să fie coordonat anume de către „GENDERDOC-M”,  fiindcă colaboratorii săi din start au fost foarte receptivi faţă de oameni și problemele existente cu care se confruntau ei la moment, a susţinut Karen.

Cei de la „GENDERDOC-M” i-au apărat și protejat pe învăţăceii lor din toate părţile: și în aspectele social-psihologice și în chestiunile legate de ocrotirea sănătăţii. Grupul de iniţiativă care funcţiona în acel timp la Erevan nu putea, pur și simplu, să iasă în faţa întregii Armenii și să declare că apără interesele LGBT, nu putea să le explice tuturor misiunea sa, programul, obiectivele. Însă trainingurile și seminarele Nataliei Esmanciuc și ale lui Alexei Marcicov au ajutat să se facă pași considerabili în formarea organizaţiei „Noi – pentru egalitatea civică și dezvoltarea ei plenară. Și întreaga cale în acest sens apărătorii drepturilor minorităţilor sexuale din Armenia au parcurs-o  împreună cu colegii lor moldoveni. E vorba și de înregistrarea organizaţiei, și de perfectarea actelor necesare, și de alegerea board-ului, și de planificarea strategică, și de organizarea a mai bine de 50 de traininguri în cele mai diverse direcţii de activitate, începând cu aspectele social-psihologice și încheind cu accesul la serviciile ocrotirii sănătăţii și asistenţa juridică.

Conform spuselor lui Karen Badalean, necătând la faptul că comunitatea LGBT arată ca un tot întreg uniformizat, în realitate, e vorba despre o mulţime de persoane cu cele mai diverse viziuni, interese și necesităţi. Din acest motiv, e foarte important să se găsească abordări potrivite pentru fiecare individ, pentru ca persoana să fie atrasă, cointeresată și a se lucra cu omul urmează într-un mod individualizat. Acestor momente apărătorii drepturilor omului din Armenia au fost învăţaţi tot de colaboratorii „GENDERDOC-M”.

Un bagaj de abilităţi, experienţă și cunoștinţe poartă cu sine centrul de informaţii din Republica Moldova, activând în calitate de centru de resurse, a remarcat președintele organizaţiei din Armenia. Dânsul a subliniat că deja ONG-ul pe care-l reprezintă, „Noi – pentru egalitatea civică”, e pregătit să instruiască și să acorde suport colegilor lor din domeniul activităţii de apărare a drepturilor omului din Armenia.

Ca și Oleg Alehin, Karen Badalean consideră că e necesar a continua colaborarea regională și, ar fi bine, să se elaboreze un anumit plan de acţiuni într-un eventual proiect comun. Un astfel de suport tehnic ar putea contribui la dezvoltarea unor politici informaţionale, ar facilita adoptarea unor mecanisme care ar preveni discriminarea și violenţa faţă de persoanele LGBT și, totodată, lărgirea activităţii a apărătorilor drepturilor minorităţilor sexuale înșiși (în baza monitorizărilor și studierii necesităţilor grupului). În afară de acest fapt, conlucrând cu partenerii regionali și structurile internaţionale, s-ar putea obţine o îmbunătăţire considerabilă a asistenţei medicale și sociale, pe care statul e obligat să o acorde tuturor cetăţenilor săi.

Colaborarea internaţională și regională în calea promovării drepturilor persoanelor din comunitatea LGBT

Directorul executiv al organizaţiei obștești din Kiev „Insight” Elena Șevcenko personal n-a putut fi prezentă la conferinţă, fiindcă cu o zi mai devreme a fost nevoită să plece înapoi, în Ucraina, pentru a-și ajuta colegii să organizeze pride-ul în orașul lor. Cu toate astea, dânsa a pregătit un raport cu privire la colaborarea organizaţiei sale cu „GENDERDOC-M”, raport dat citirii de către un coleg al ei din Moldova.

În raportul prezentat spre audienţă s-a menţionat că organizaţia „Insight” în luna mai a anului 2007 s-a fondat ca și un grup de iniţiativă, iar deja peste un an a fost înregistrată oficial ca și o organizaţie pentru apărarea drepturilor minorităţilor sexuale. Și, deși calea de dezvoltare a sa a fost una lungă și destul de întortocheată, apărătorii drepturilor LGBT din Kiev s-au putut consolida în cadrul unei organizaţii cunoscute deja, cu vizibilitate și cu o acitivitate de succes. I-a ajutat considerabil în acest sens colaborarea cu alte ONG-uri cu mai multă experienţă în acest sens, în special cu „GENDERDOC-M” care i-a ajutat „Insight”-ului să obţină un statut înalt la nivel naţional și internaţional.

Împreună cu colegii din cadrul altor organizaţii, apărătorii drepturilor minorităţilor sexuale din Kiev au devenit parte a proiectului internaţional „PRECIS” și în anul 2009 organizaţia a obţinut „titlul” de partener naţional în cadrul programului respectiv în care cei de la „GENDERDOC-M” își împărtășeau experienţa în domeniul managementului, avocaţiei, lucrului cu persoanele LGBT.

Unul din factorii principali ai dezvoltării de succes a oricărui ONG, potrivit Elenei Șevcenko, îl constituie o strategie aleasă corect. Prima planificare strategică a celor de la „Insight” a avut loc sub ghidarea lui Alexei Marcicov și Natalia Esmanciuc. Fără seminarele, trainingurile lor și, de asemenea, exemplul personal și susţinerea oferită de colaboratorii unei organizaţii LGBT cu experienţă în domeniu și cu mai multe realizări, cu îndoială ar fi fost ca procesul de devenire să fie atât de rapid și fără probleme. În afară de asta, în situaţiile de criză tinerii activiști din Kiev au avut cui să se adreseze pentru ajutor, pentru a obţine anumite idei și consultaţii.

Anul curent organizaţia LGBT „Insight” împlinește cinci ani deja. Parcurgând o cale de la un grup de iniţiativă nu prea mare până la o organizaţie LGBT de frunte din Ucraina, apărătorii drepturilor minorităţilor sexuale de la Kiev sunt convinși că succesul lor și-n viitor depinde în mod direct de dezvoltarea relaţiilor de parteneriat și păstrarea legăturilor cu organizaţiile regionale și internaţionale. Dânșii conștientizează că drepturile omului și valorile democraţiei pot fi promovate doar unindu-se în coaliţii. Din acest motiv ei contează pe ajutorul partenerilor lor și, la rândul lor, sunt gata și dânșii a acorda orice ajutor cuvenit în acest sens.

Georgia și Moldova: un trecut comun, un prezent neobișnuit

După cum a relatat reprezentantul organizaţiei georgiene  „Grupul de suport al iniţiativelor femeilor” („VIZG”) Anne Ceișvili, ONG-ul respectiv a fost creat în anul 2000 cu scopul de a influenţa schimbarea societăţii în una echitabilă și democratică în care va fi asigurată o participare egală în toate sferele pentru fiecare femeie. În acest scop, fondatorii au intenţionat în cel mai diferit mod să susţină procesele democratice în Georgia, să activeze pentru a îmbunătăţi domeniile social și cel economic de care sunt legate femeile.

Asupra chestiunilor legate de identitatea gender și orientarea sexuală conducerea organizaţiei pentru prima dată au reflectat în anul 2002, când a apărut primul site în limba georgiană, în materialele căruia se relata într-un stil știinţific despre gender, sexualitate și identitate. Peste doi ani a început publicarea unei reviste electronice deja pentru grupul LBT, iar începând cu anul 2005 „VIZG” s-a ocupat de un proiect în cadrul căruia lesbienele, femeile bisexuale și transsexuale relatau istoriile vieţii lor.

O nouă etapă a dezvoltării organizaţiei georgiene a constituit-o participarea din 2007 în cadrul proiectului PRECIS cu statut de grup de iniţiativă. Pe de o parte, toate statele post-sovietice participante le-a apropiat trecutul lor comun, unde homosexualitatea se considera un act criminal și se interpreta din punct de vedere politic. Pe de altă parte, acestor state le era caracteristică și realitatea specifică în ceea ce privește lupta pentru drepturile civice. Anume din acest motiv procesul schimbului de experienţă  în cadrul unui proiect regional comun a fost deosebit de interesant.

Anne Ceișvili a remarcat că colaborarea cu „GENDERDOC-M” – organizaţie care dispune de o bogată experienţă de mai mulţi ani, a fost foarte importantă pentru „VIZG”-ul începător. Un folos deosebit de mare l-a avut demonstrarea și strategia comunicării cu mijloacele mass-media (inclusiv și prin organizarea de conferinţe de presă), posibilitatea de a participa la festivalurile de la Chișinău, unde activiștii georgieni au fost implicaţi în mai multe procese, de aceea au și văzut, au înţeles și au asimilat riscurile existente, pericolele și variantele de a reacţiona la o situaţie sau alta.

Apărătoarea drepturile minorităţilor sexuale a mai remarcat că participarea „GENDERDOC-M” în calitate e partener regional de bază în cadrul proiectului „PRECIS” a fost o concepţie foarte reușită, dat fiind faptul că, spre deosebire de COC-Olanda, apărătorii drepturilor minorităţilor sexuale din Moldova au avut experienţă de lucru într-o ţară post-sovietică și ei au cunoscut problemele existente din interior. În afară de asta, comunicarea cu colegii din Chișinău s-a evidenţiat prin dorinţa de a ajuta, prin sensibilitatea faţă de problemele existente, prin înţelegerea importanţei fiecărei chestiuni și întrebări de care s-au ciocnit partenerii georgieni.

Util pentru „VIZG” a devenit și experienţa „GENDERDOC-M” în domeniul monitorizării și documentării cazurilor de discriminare. Cât de bine organizaţia a putut să înveţe aceste lucruri se poate înţelege prin faptul că în ianuarie 2011 Curtea europeană pentru drepturile omului a receptat prima declaraţie a ONG-ului respectiv cu privire la acţiunile și declaraţiile homofobe ale unor poliţiști.

Anne Ceișvili la finele discursului său a remarcat că relaţiile stabilite în timpul proiectului „PRECIS” pot fi numite fără exagerare ca productive și trainice. Ea și-a mai exprimat speranţa că în viitor „VIZG” și „GENDERDOC-M”  din nou vor putea iniţia un proiect în cadrul căruia să lucreze împreună.

 „GENDERDOC-M” în calitate de partener și îndrumător pentru organizaţia azeră „Gender și dezvoltare”

Președintele organizaţiei azere „Gender și dezvoltare” Kamran Rzaev, ca și colegii săi din Caucaz-ul de Sud, a început cu faptul că până la 2006 în ţara s-a n-a existat nimic oficial, legat de grupul LGBT. Gay-ii veneau unii la alţii în ospeţie, comunicau încercând să schimbe câte ceva, însă nimeni nu se gândea să creeze vreo organizaţie în acest sens.

Odată cu venirea în Azerbaijan a lui Alexei Marcicov toate s-au schimbat. Mai întâi a apărut un grup de iniţiativă, mai apoi și o nouă organizaţie. Și toate la toate etapele de formare și devenire colegii din Moldova au fost alături de activiștii din Azerbaijan.

Ca și celelalte ţări post-sovietice, Azerbaijanul a fost inclus în cadrul proiectului „PRECIS”. Astfel în programul dat apărătorii drepturilor minorităţilor sexuale au vizitat pentru prima oară în 2007 Moldova, unde au avut loc câteva traininguri care au demonstrat cât de larg e dezvoltată reţeaua de organizaţii, ce tind să apere drepturile și interesele comunităţii LGBT. În același an a fost înregistrată oficial și organizaţia „Gender și dezvoltare” și a fost organizată și prima discotecă pentru gay și lesbiene. Potrivit lui Kamran Rzaev în acel an dificil dânsul a fost ajutat foarte mult de către Alexei Marcicov, care cura ţara lui în cadrul proiectului sus-menţionat. Marcicov a ajutat și în mod practic, și moral, chiar a  vorbit în faţa viitorilor beneficiari care s-au adunat la discotecă.

În anul 2008 a fost organizat un training deja la oficiul organizaţiei azere. Atunci la el au fost prezentă foarte multă lume, mulţi oameni dintre care, la momentul actual, au ajuns a fi colegi și colaboratori ai organizaţiei date. Și acesta e un semn foarte încurajator pentru apărătorii drepturilor minorităţilor sexuale, fiindcă ei pot constata că munca lor nu e una zadarnică, activităţile preconizate ating oamenii, îi determină să se schimbe și să schimbe și lumea înconjurătoare. Anume la trainingurile organizate în 2008, cei de la „GENDERDOC-M” le-au vorbit colegilor azeri despre propria lor experienţă de lucru cu medicii și cu alţi specialiști, le-au explicat cum ar putea la modul maximal de eficient să stabilească legături cu autorităţile și structurile internaţionale.

Anul 2009 a devenit cel de elaborare a planului strategic pregătit pentru realizare cu succes în perioada 2010 – 2012. Actualmente colaboratorii organizaţiei „Gender și dezvoltare” se pregătesc de elaborarea unui nou plan și, după cum a susţinut Kamran Rzaev, vor face asta, luând în consideraţie experienţa și cunoștinţele obţinute de la colegii moldoveni.

O mare realizare a monitorizării din partea „GENDERDOC-M” în cadrul proiectului „PRECIS” apărătorii drepturilor minorităţilor sexuale din Azerbaijan o văd în faptul că echipa lui Alexei Marcicov și el însuși i-a învăţat să comunice cu beneficiarii, să asculte, să fie înţelegători și să-i ajute pe cei pentru care ei lucrează. Și acum deja orice proiect începe cu un sondaj de opinie și cu monitorizarea strictă a necesităţilor beneficiarilor care se folosesc de serviciile ONG-ului „Gender și dezvoltare”, a subliniat Kamran Rzaev. Dânsul a mai adăugat că partenerii din Moldova i-au învăţat și a comunica eficient cu mijloacele mass-media, care informează pe larg întreaga societate.

Necătând la faptul încheierii globalului proiect, „GENDERDOC-M” continuă să activeze ca și un centru de resurse pentru organizaţia „Gender și dezvoltare”, organizând periodic consultări și traininguri. Relaţiile de prietenie cu partenerii regional s-au păstrat foarte bine și, în afară de asta, de la apărătorii drepturilor minorităţilor sexuale din Moldova ai ce învăţa. Spre exemplu, impresionează bărbăţia și înţelepciunea cu care în fiecare an, în cadrul pride-ului, se face depunerea de flori la Monumentul victimelor represiunilor. Insistenţa apărarea propriilor drepturi permite transformarea gestului dat în unul tot mai firesc și tradiţional, afirmă Kamran Rzaev, care vizitează festivalul de la Chișinău deja a șaptea oară la rând. Iar îndrăzneala și insistenţa apărătorilor moldoveni ai drepturilor minorităţilor sexuale inspiră colegii lor din alte ţări la noi activităţi, noi victorii, și-a exprimat convingerea liderul ONG-ului azer.

 „GENDERDOC-M” și „GayBelarus” – împreună în lupta pentru drepturile omului

Raportul cu privire la colaborarea apărătorilor drepturilor minorităţilor sexuale din Moldova și Belorusia a fost prezentat de către coordonatorul proiectului „GayBelarus”, președintele comitetului organizaţional al gay-pride-ului de la Minsk Serghei Androsenko. Însă el însuși nu l-a putut prezenta, fiindcă autorităţile ţării sale i-au luat pașaportul a câta oară. Urmează să mai remarcăm faptul că, necătând la mai multe tentative de a se înregistra oficial, deja al doilea an la rând Ministerul justiţiei din Belorusia răspunde cu refuz la cererea activiștilor locali, însă a lucra într-o structură neînregistrată e interzis prin lege.

Și deși în Belorusia activiștilor gay le vine deloc ușor, la Chișinău, la conferinţă a putut veni doar membrul consiliului organizaţiei „GayBelarus” Alexei Kulik, care a și relatat despre colaborarea, deocamdată de scurtă durată, cu colegii din Moldova, dar și despre frumoasele rezultate obţinute.

Pentru prima dată Serghei Androsenko a vizitat Moldova în anul 2008, în timpul desfășurării festivalului „Curcubeul peste Nistru”. Dânsul într-un mod activ a participat la mai multe activităţi ale pride-ului și chiar a nimerit în numărul activiștilor blocaţi pentru o oră în autobuzul cu manifestanţi la acţiunea pașnică întru susţinerea adoptării legislaţiei antidiscriminatorii, când gloata a zădărnicit această acţiune.          

Acel festival i-a lăsat o impresie profundă activistului-gay de 19 ani, căci nimic asemănător dânsul în Belorusia n-a mai văzut. Iar aici, la Chișinău, și activităţile interesante, și oaspeţii stimabili, și tineri activi, și mulţi voluntari, și o echipă profesionistă, și, principalul, o luptă adevărată pentru drepturile LGBT.

Inspiratul și înaripatul Serghei Androsenko împreună cu colectivul în anul 2010 a organizat primul pride-festival. Evenimentul s-a produs la Minsk și s-a derulat într-un proiect comun belorus-rus „Gay-pride-ul slav”. Atunci s-au organizat lecţii cu tematică de drept, o conferinţă de presă, o acţiune publică nesancţionată de autorităţile din Minsk, iar la deschiderea solemnă a sărbătorii au fost invitaţi diplomaţi și oaspeţi străini.

În anii 2011 și 2012 pride-urile de la Minsk activiștii de acolo le-au organizat deja fără participarea colegilor ruși, bazându-se pe propria experienţă, propriile cunoștinţe și practici, obţinute în alte orașe și ţări.

Un timp îndelungat „GayBelarus” și „GENDERDOC-M” n-au avut contacte și proiecte comune, deși, desigur, aceste organizaţii n-au uitat una de alta, fiindcă, în mod sistematic, reprezentanţii lor se întâlneau pe „teritorii neutre”, pe la pride-urile LGBT europene.

Anul trecut organizaţia suedeză din domeniul drepturilor omului „Civil Rights Defenders”, apreciind potenţialul proiectului „GayBelarus” și cunoscând profesionismul colaboratorilor Centrului de Informaţii „GENDERDOC-M”, a susţinut un proiect comun în vederea elaborării unui plan strategic pentru perioada anilor 3013 – 2015 pentru organizaţia belorusă. La lagărul organizat au mers Anastasia Danilova și Alexei Marcicov, care au ajutat nu numai a scrie planul strategic, dar și a rezolva pe deplin problemele ce ţin de planul organizatoric. Următorul training cu colaboratorii „GENDERDOC-M” e preconizat pentru luna iulie a anului 2013 și va aborda subiectul eticii corporative a proiectului „GayBelarus”.

În raportul său Serghei Androsenko a relatat succint despre situaţia în care el și echipa sa e nevoit să lucreze. Din ianuarie 2013 în Belorusia au început a-i persecuta pe activiștii LGBT, pe oameni au început a-i convoca la „convorbiri”, a-i lua de pe la discoteci la sectoarele de miliţie, a le lua pașapoartele, au fost impuși să închidă sediul „GayBelarus” de la Minsk, clubul LGBT și chiar organizaţia înregistrată „Vstrecea”, care se ocupă de măsurile de profilaxie a HIV/SIDA în rândurile BSB).

Cu toate aceste dificultăţi, activiștii din Belorusia spun că sunt plini de puteri, energie și hotărâre pentru a continua activitatea începută. Ei speră și contează mult pe solidaritate și prietenie, pe cunoștinţele și experienţa colaboratorilor Centrului de Informaţii „GENDERDOC-M”, care, cu siguranţă, îi vor ajuta să devină mai consistenţi în condiţiile sistemului autoritar din Belorusia cu fărădelegile ei judiciare și miliţienești și extremismul ei homofob.

În loc de încheiere

În timp ce apărătorii drepturilor minorităţilor sexuale discutau despre succesele obţinute în cadrul colaborării regionale și internaţionale, făceau totaluri și planificau viitorul comun, lângă hotelul în care se desfășura conferinţa s-au adunat așa-numiţii „apărători ai moralei și valorilor de familie”. Despre prezenţa și pornirile lor neprietenești participanţilor festivalului le-au comunicat poliţiștii care nu de mult timp au devenit și ei parteneri ai „GENDERDOC-M”.
Pentru a nu tensiona și mai mult situaţia în preajma marșului preconizat pentru duminică, organizatorii au hotărât că mai bine ar fi să se folosească de sfatul organelor de păstrare a ordinii publice și la finele conferinţei să iasă prin ușa din spate a hotelului.

Toţi oaspeţii au putut pleca de la locul conferinţei cu bine și în număr deplin pentru a ajunge la următoarea activitate a pride-ului – spectacolul binecunoscutului teatru „Spălătorie”.