Depunerii de flori la Monumentul victimelor represiunilor

Deja în mod tradiţional una din zilele festivalului oaspeţii și organizatorii pride-ului o consacră depunerii de flori la Monumentul victimelor represiunilor din Chișinău. Pregătindu-mă a merge și eu la acest eveniment, fără să vreau mi-am amintit primăvara anului 2007, când apărătorii drepturilor omului au fost nevoiţi să pună florile și ghirlanda nu nemijlocit la monument, ci la picioarele poliţiștilor care atunci nu le-au permis nici măcar să se apropie de monumentul celor represionaţi, și asta din cauza unei alte orientări sexuale ale celor veniţi.

Spre bucuria noastră, autorităţile chișinăuiene nu s-au mai hotărât după asta să facă o asemenea prostie (căci altfel nu se poate numi interdicţia de a depune flori). Și iată că deja al șaselea an la rând depunerea de flori din partea participanţilor și organizatorilor pride-ului are loc fără incidente.

Anul acesta ca niciodată la un eveniment atât de important pentru comunitatea LGBT au venit o mulţime de oaspeţi de onoare, printre care și reprezentanţii misiunilor diplomatice ale Suediei, Italiei, Marii Britanii și ai altor ţări europene.

După un discurs nu prea mare al președintelui Centrului de informaţii Alexei Marcicov care a apreciat depunerea de flori pe de o parte ca pe încă o victorie nu prea mare ale apărătorilor drepturilor omului, iar pe de alta – o chestiune sfântă, cuvântul i s-a dat ambasadorului Suediei în Republica Moldova Ingrid Tersman. Ea a amintit în acest context despre importanţa respectării drepturilor oricărui om doar din simplul motiv că fiecare om care se naște le primește în mod automat și a mai subliniat că ţara ei cu orice preţ e gata să-i apere pe acei ale căror drepturi și libertăţi se încalcă. Pe lângă acest fapt, Ingrid Tersman a îndemnat victimele situaţiei existente în Republica Moldova să declare în mod activ cazurile de discriminare și să lupte pentru egalitate, în procesul de construire a acelei lumi pe care o visează și în care vor să trăiască.

La rândul său, șeful oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova Ulvi Ahundlu a remarcat că discriminarea grupurilor sociale, printre care și comunitatea LGBT, e răspândite pe larg nu numai în ţara noastră. A lupta cu transfobia și homofobia diplomatul a recomandat în primul rând nu cei care-s discriminaţi, ci autorităţilor. Cât privește instituţiile europene, atunci ele nu întotdeauna ar putea influenţa asupra conducerii statelor, ce exprimă dorinţa de a se apropia de valorile general-acceptate, de aceea încearcă cu toate instrumentele accesibile lor să arate cum ar trebuie corect organizat „spaţiul existenţial” al fiecărui cetăţean. Ulvi Ahundlu a mai amintit în context și de decizia CEDO în baza dosarului „GENDERDOC-M” versus Primăria municipiului Chișinău, adoptată anul trecut, în care judecătorii europeni au confirmat obligativitatea respectării egalităţii și drepturilor și libertăţile fundamentale ale omului printre care și libertatea autoexprimării și a întrunirilor.

În acest context amintim că deja și în practica judiciară moldovenească a apărut prima decizie în favoarea unei cetăţene, discriminate în bază de orientarea ei sexuală. Judecătorii au recunoscut că reclamantul suferă anume din cauza homofobiei pârâtului și au emis o hotărâre corespunzătoare. Această știre (deocamdată fără detalii concrete) a fost comunicată direct la depunerea de flori de către coordonatorul programelor de pe lângă Centrul de informaţii Angelika Frolova. Așa că se poate de menţionat o nouă, și de astă dată importantă, victorie a apărătorilor drepturilor omului!